Igor Dodon face politică din anul 2006. În perioada guvernării comuniste a fost prim-viceprim-ministru și ministru al Economiei. În 2009 s-a ales cu un fotoliu de deputat completând rândurile Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) din Parlament, în frunte cu Vladimir Voronin. În 2011, s-a desprins de comuniști pentru a preluat conducerea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

În 2016 a fost ales președinte al Republicii Moldova, șefia partidului fiindu-i încredințată Zinaidei Greceanîi, pe vremuri și ea un nume greu în PCRM, care din 2019 conduce ședințele Legislativului. În calitate de șef de stat face vizite frecvente la Moscova și promovează deschis o politică pro-rusă, pledând pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. A fost suspendat din funcție temporar în repetate rânduri de către Parlament, după ce a refuzat să promulge unele legi.

În cursa electorală pentru un nou mandat de președinte, oficial, Igor Dodon este candidat independent, însă se bucură în continuare de susținerea PSRM - partid cu cele mai multe mandate de deputat în Legislativul de la Chișinău. Ajunge în turul doi împreună cu Maia Sandu, candidata PAS. Pierde alegerile cu o diferență de 15,44% din voturi.

Revine în Parlament, în funcția de deputat, după alegerile anticipate din 11 iulie 2021 pe lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Dar nu stă mult, pentru că în luna octombrie al aceluiași an își depune mandatul.

RISE Moldova a analizat agenda întâlnirilor pe care Igor Dodon a salvat-o într-un telefon BlackBerry de care s-a folosit până la mijlocul anului 2017 și prezintă, în premieră, dovezi ale interacțiunii lui Dodon cu reprezentanții mașinăriei ruse de propagandă și strategii politice. Informațiile se conțin în proiectul de investigație #Kremlinovici, realizat în colaborare cu Centrul „Досье”.

„Kremlinovici” este, de fapt, numele de utilizator pe care Dodon l-a folosit în discuții cu funcționari și politicieni moldoveni, prin intermediul unei aplicații criptate.

Ancheta RISE Moldova scoate la iveală și faptul că, pe durata lungii sale cariere politice, deputatul, iar ulterior președintele Igor Dodon, era coordonat de așa-numita „subdiviziune moldovenească” de la Kremlin – structură cu care el, dar și alți politicieni din Republica Moldova, țineau legătura prin intermediari sau chiar direct. Iar deplasările la Moscova erau la ordinea zilei. Doar în 2016 – anul în care a fost ales președinte al Republicii Moldova, Dodon a luat avionul spre capitala rusă de cel puțin 10 ori.

Familia Dodon deține în proprietate o casă de peste 400 metri pătrați, care valorează peste 2 milioane de lei. Mai mult de jumătate din venitul familiei pentru anul preelectoral 2019 este contribuția Primei Doamne, Galina Dodon, care are un salariu aproape dublu. Cei circa 400 mii de lei anual, Galina Dodon le-a încasat de la Exclusiv Media SRL - o companie conectată strâns de membri ai PSRM și despre care RISE Moldova a scris că a fost implicată în “Operațiunea rusească Bahamas” - prin care bani din offshore au intrat pe conturile mai multor membri și sponsori ai PSRM la doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din 2016, care l-au propulsat pe Igor Dodon în funcția de președinte al Republicii Moldova.

La 24 mai 2022, procurorii au descins la domiciliul lui Igor Dodon. Politicianul este bănuit de săvârșirea infracțiunilor de corupere pasivă, trădare de patrie, finanțarea unui partid politic de către o organizație criminală și îmbogățire ilicită.