De specialitate inginer-economist, politolog şi jurist, Vladimir Voronin a fost președinte al Republicii Moldova timp de două mandate consecutiv, între anii 2001-2009. Ulterior s-a instalat în fotoliul de deputat al Fracțiunii parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, funcție pe care a deținut-o timp de aproape un deceniu. După o pauză de aproape trei ani, revine în Parlament în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, candidând pe lista Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BCS).

În primii zece ani din carieră a activat în domeniul panificației (1961-1971). Ulterior a lucrat în diverse organe administrative de stat. Renașterea națională a Republicii Moldova l-a prins pe Voronin în fotoliul de ministru al Afacerilor Interne.

Este unul dintre fondatorii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Inițial a fost copreședinte al formațiunii politice, iar din 2001 președintele acesteia.

În 2022, Republica Moldova a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dosarul lui Valeriu Boboc, tânărul care protesta pașnic și a fost ucis în bătaie în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 de mai mulți oameni ai legii.

S-a întâmplat în timpul protestelor postelectorale din Piața Marii Adunări Naționale împotriva presupuselor fraude ale Partidului Comuniștilor care câștigase la limită alegerile și a lui Vladimir Voronin, președinte în acea perioadă. După ani de judecată, în care s-a demonstrat că polițistul Ion Perju (reținut în septembrie 2025 de poliție, pentru că lucra pentru rețeaua lui Șor) i-a aplicat lovitura fatală lui Valeriu Boboc și a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, Voronin neagă implicarea autorităților și continua să declare din Parlament că Boboc ar fi fost ucis de prieteni săi.

Din funcția de deputat, Voronin a criticat introducerea în Constituția Republicii Moldova și în toate documentele oficiale a sintagmei „limba română” în locul „limbii moldovenești” după votarea unui proiect de lege în martie 2023. A declarat că Partidul Comuniștilor va vota „împotrivă” la referendumul privind integrarea europeană în toamna anului 2024.

La început de 2025, a înregistrat alături de alți colegi un proiect de lege privind statutul agenților străini în Moldova, după modelul rusesc. Potrivit proiectului, orice persoană care primește direct sau indirect finanțare externă de cel puțin 50% din totalul veniturilor ar trebui înregistrat ca agent străin în Registrul Agenților Străini și obligată să asigure transparența menționând pe lângă sursa banilor și activitățile realizate că este agent străin în toate materialele publicate, în caz contrar să fie amendată.

La alegerile prezidențiale din octombrie 2024, Voronin și PCRM l-au susținut pe Vasile Tarlev, spre deosebire de colegii socialiști din BCS, care l-au susținut pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.

Face echipă cu Partidul Socialiștilor în frunte cu Igor Dodon, Partidul Republican “Inima Moldovei” a Irinei Vlah și Partidul pentru Viitorul Moldovei condus de Vasile Tarlev într-un nou bloc electoral pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Este pe locul 32 pe listă.

La scurt timp după lansarea Blocului Electoral, Vladimir Voronin, face declarații scandaloase despre colegul său din Blocul Patriotic Igor Dodon într-o emisiune la TV8. Acesta și-a amintit despre suma exactă care i-ar fi fost transmisă lui Igor Dodon de Vladimir Plahotniuc în 2019 într-o punga neagră - 860 de mii de euro.

„Acest lucru mi l-a spus personal Plahotniuc. Eu am dat deja declarații procurorilor anticorupție despre asta”. A doua zi, Voronin și-a schimbat declarațiile, afirmând că totul a fost o glumă. Iar Procuratura Anticorupție a declarat că Voronin nu figurează în calitate de martor în dosarul Kuliok - în care Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale în perioada exercitării mandatului de președinte.