În decembrie 2016, Vadim Krasnoselski devine președintele nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene, numită generic Transnistria. Înainte de asta, a fost speakerul Sovietului Suprem - legislativul regiunii.
Are două studii de licență, după ce, în anul 1993, a absolvit Școala militară superioară de comandă a trupelor de rachete din Harkov, Ucraina, iar în 2000 – Facultatea de Drept a Universității de Stat din Transnistria „T. Șevcenko”.
O bună parte din carieră și-a petrecut-o în cadrul ministerului de interne din regiune, structură pe care a și condus-o în perioada 2007- 2012. Anterior a ocupat diverse funcții, inclusiv cea de șef al Direcției afaceri interne a orașului Bender.
Din 2012 până în noiembrie 2015 a fost consilierul președintelui Consiliului de Directori al firmei Interdnestrcom (IDC) – unicul operator de telefonie mobilă din regiune, parte a grupului de companii „Sheriff”.
În 2016, la alegerile prezidențiale din regiune, Krasnoselski s-a remarcat prin bannere cu sigla partidului de guvernământ din Federația Rusă, „Edinaia Rossia” („Rusia Unită”). Pe unul dintre bannere era plasată imaginea interpretului rus Iosif Kobzon, îndemnând electoratul să-și dea votul pentru Krasnoselski. Solicitat de jurnaliști, Kobzon a declarat că nu-l cunoaște pe Krasnoselski, exprimându-și indignarea pentru faptul că imaginea sa a fost utilizată în cadrul campaniei electorale din stânga Nistrului.
În perioada 2007-2014, actualul lider transnistrean Vadim Krasnoselski s-a aflat în căutare naţională şi interstatală, fiind urmărit penal de către autoritățile constituționale de pe malul drept al Nistrului pentru faptul că, „atribuindu-şi ilegal aşa-numita funcţie de ministru al afacerilor interne al autoproclamatei rmn, la 3 iunie 2007, a organizat împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral al cetăţenilor Republicii Moldova din satul Corjova, raionul Dubăsari”. Însă acest fapt nu l-a împiedicat pe Krasnoselski să traverseze cu regularitate segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene și să plece peste hotare, arată o anchetă RISE din 2019.
