De formare inginer, Vasile Tarlev a activat o bună parte din cariera sa profesională la Fabrica de cofetărie „Bucuria” din Chișinău. În politica mare a intrat în 2001, când Partidul Comuniștilor a ajuns la guvernare și l-a investit în fruntea Guvernului.

După parlamentarele din 2005, Tarlev ajunge deputat, însă la scurt timp este investit din nou la șefia Executivului, funcție pe care o deține până în 2008, devenind, astfel, cel mai longeviv prim-ministru din istoria Republicii Moldova. Atunci, cu ocazia încheierii mandatului de prim-ministru, președintele Vladimir Voronin, liderul comuniștilor, l-a decorat cu „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova.

Ulterior a fost conferențiar universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, președinte al Asociaţiei Producătorilor de Conserve „Speranţa-CON” și director la Basconserv SRL. În 2016, Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, l-a decorat cu „Ordinul prieteniei” în calitate de președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova.

În 2017, președintele Igor Dodon, fost membru al Guvernului Tarlev în perioada guvernării Partidului Comuniștilor, l-a inclus în componența nou-formatului Consiliu Economic pe lângă Președintele Republicii Moldova, structură dizolvată patru ani mai târziu de președinta Maia Sandu.

Vasile Tarlev este președintele Partidului pentru Viitorul Moldovei, formațiune lansată public în primăvara lui 2024. Însă la prezidențialele din octombrie 2024 a vrut inițial să participe ca independent, dar într-un final a ajuns să reprezinte formațiunea pe care conduce, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a constatat că „desemnarea domnului Vasile Tarlev în calitate de candidat independent [...] este una formală și declarativă”.

Ulterior, CEC în general a dedus „existența unui bloc electoral camuflat”, după ce Tarlev a vrut să-l includă în lista oamenilor de încredere pe un primar ales din partea Partidului Renaștere, comisia refuzând înregistrarea lui. În august 2024, Partidul Renaștere, împreună cu trei formațiuni afiliate oligarhului Ilan Șor (Partidul Șansă, Partidul Victorie și Partidul Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei), au încercat să înregistreze la CEC Blocul electoral „Victorie-Победа”, dar fără succes.

În declarația de avere depusă la CEC, Tarlev susține că nu a avut nicio remunerare în 2023, în timp ce soția a încasat 2.363 de roni de la o companie de transport din România, precum și șapte mii de lei de la darea în arendă a unor terenuri agricole. Tot în 2023, familia Tarlev a vândut un imobil cu 360 de mii de euro, echivalentul a aproape șapte milioane de lei.

Vasile Tarlev figurează asociat în două companii, în ambele deținând o cotă de 34%. Reieșind din rapoartele financiare depuse la Biroul Național de Statistică, cel puțin în ultimii ani firmele respective nu au avut o activitate notabilă.