Vladislav Gribincea a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) în iunie 2024.

Este licențiat în drept și a activat în sectorul non-guvernamental în decurs de 22 de ani până să fie numit judecător.

Numirea sa a fost posibilă după adoptarea unui pachet de legi privind reforma CSJ care a permis ca pentru funcția de magistrat CSJ să poată candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până atunci, dar și avocații, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului cu mai mult de zece ani de experiență. Gribincea a promovat evaluarea Comisiei Vetting, iar potrivit raportului, corespunde criteriilor de integritate etică și financiară.

Și-a început activitatea în 2002 ca jurist, director de proiect și președinte al Asociației Obștești Juriștii pentru drepturile omului, organizație care oferă consultații și reprezintă persoanele în fața CEDO, până în 2010. Apoi a deținut trei mandate ca președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație de cercetare și advocacy în justiție, combaterea corupției și drepturile omului.

Între timp, a predat studenților de la drept la Universitatea de Stat și a instruit judecători, procurori și avocați în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Tot din 2002 a reprezentat reclamanți în fața Curții Europene a Drepturilor Omului în peste 30 de cauze, printre care: Ilașcu contra Moldovei și Rusiei, Boicenco v. Moldova, Manole ș.a. V. Moldova, Oferta Plus SRL v. Moldova, Iordachi ș.a. V. Moldova, Pavlicenco v. Moldova, Arzamazova v. Moldova, Theo National Construct SRL v. Moldova.

A fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, criticată de unii specialişti, inclusiv fostul ministru al justiției Alexandru Tănase, în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală.

A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova și a fost implicat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

A fost responsabil de traducerea în limba română a jurisprudenței CtEDO privind Moldova până în iunie 2009.

În toamna 2019, a candidat la concursul pentru funcţia de procuror general, câştigat de Alexandru Stoianoglo. A fost unul din cei patru finaliști, pe locul doi după Stoianoglo, obținând un punctaj de 67,45. Deși urmau să fie înaintați Consiliului Superior al Procurorilor, pe fundalul mai multor critici publice privind modul în care comisia i-a evaluat pe candidați, Olesea Stamate, ministra Justiției din acea perioadă, a anunțat că procedura de preselecție a fost viciată și că are de gând să anuleze rezultatele.

Potrivit declarațiilor de venit, Vladislav Gribincea deținea în 2024 un apartament de 109 metri pătraţi și două garaje în Chișinău, și alte 13 terenuri în Cojușna, Strășeni. Soția sa, Olimpia Gribincea, a fost desemnată în 2024, prin decretul președintei Maiei Sandu, în calitate de membră a Consiliului Institutului Național al Justiției, instituție care formează candidații la funcția de judecători și procurori. Ea mai administrează organizația National Center for State Courts Williamsburg Sucursala Chișinău, axată pe progresul în sistemul de justiție.