Emil Ceban a fost numit ministru al sănătății în guvernul condus de Alexandru Munteanu după ce Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat din nou alegerile parlamentare în 2025.

Ceban, medic urolog de profesie, a ocupat funcția de rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) din 2019 până la învestire.

După ce a absolvit medicina, și-a început cariera ca medic urolog-ordinator la Spitalul Clinic Municipal din Bălți. Un an mai târziu, a devenit asistent universitar la Catedra de urologie și nefrologie chirurgicală a USMF, unde a activat timp de peste două decenii. A avansat la conferențiar universitar, profesor universitar, apoi șef al Catedrei. Din 2023 este membru corespondent al Academiei de Științe.

Potrivit CV-ului său, Ceban este doctor habilitat în științe medicale și profesor universitar și autor a peste 300 de lucrări științifice.

În paralel cu activitatea medicală, și-a extins studiile în alte domenii: în 2012 a obținut licența în drept la Universitatea de Studii Europene în Moldova, iar în 2017 - un master în științe economie cu specializarea management.

La o lună de la învestirea în funcția de ministru, instituția a ajuns în centrul unui scandal public, după publicarea anchetei RISE despre medicul Boris Meșteșug, medicul cercetat penal pentru violul a două fetițe care continua să activeze la Spitalul de psihiatrie din Chișinău și o maternitate privată.

În prima săptămână de la publicarea anchetei RISE, Ministerul Sănătății și alte instituții vizate nu au avut nici o reacție publică.

Abia după anunțul unui protest în fața instituției, Ministerul Sănătății a comunicat că a fost creată o comisie de anchetă internă la psihiatrie și că nivelul de calificare profesională al medicului Boris Meșteșug urmează să fie evaluat de Comisia de atestare a medicilor anesteziologi-reanimatologi. În ce privește activitatea acestuia la Extramed, ministerul a precizat că nu intră în competența sa, fiind o instituție privată, responsabilitatea aparține administrației.

Ministrul a anunțat abia pe 4 februarie 2026 că, ancheta de serviciu din cadrul Psihiatriei, care a durat o lună, nu a depistat iarăși încălcări profesionale în activitatea medicului, referindu-se la lipsa plângerilor din partea pacienților. Ministrul a declarat că nu există dosare penale sau învinuiri oficiale pe numele medicului. Totodată, ancheta nu a vizat cercetarea sa penală pentru abuz sexual sau încălcarea normelor etice.

Știrea că Boris Meșteșug și-a continuat activitatea la Spitalul de Psihiatrie de pe 26 decembrie 2025, fără un comunicat public în acest sens, a provocat mai multe reacții în spațiul public. Organizația Femei pentru Femei a anunțat un nou protest în fața Ministerului Sănătății pe 6 februarie, cerând suspendarea medicului și transparența asupra anchetei.

La 5 februarie 2026, Ministerul Sănătății a precizat într-un comunicat, pentru prima oară de la publicarea investigației, că„condamnă orice formă de violență” și că „victimele unui abuz nu trebuie să aibă un sentiment al nedreptății”. A anunțat însă că nu are mecanisme de a interpreta deciziile instanțelor sau de a se pronunța asupra vinovăției unei persoane, dar instituția analizează activitatea medicului prin prisma Codului deontologic al lucrătorului medical.

La 6 februarie, Coaliția Națională „Viața fără Violență” a lansat un apel public prin care cerea demiterea medicului, retragerea dreptului de a activa și investigarea cazurilor de abuz sexual comise de acesta. Au mai solicitat modificări legislative urgente: posibilitatea ca victimele aflate peste hotare să fie audiate prin teleconferință, crearea unui registru al agresorilor sexuali și mecanisme de monitorizare a acestora.

La câteva minute după publicarea apelului, Ministerul Sănătății a anunțat, printr-un comunicat, că medicul Boris Meșteșug a fost concediat. Juristul Ministerului a explicat că demiterea medicului s-a făcut în temeiul art. 86, lit. z din Codul Muncii, care prevede concedierea „pentru alte motive stabilite de prezentul cod şi de alte acte legislative” precum și art. 8 din Legea privind exercitarea profesiunii de medic. Potrivit acesteia, activitatea medicală este incompatibilă cu acțiuni care afectează demnitatea profesională și contravin codului deontologic.

În 2025, Ceban a declarat venituri familiale de aproape 4 milioane de lei, provenite din salarii, dividendele de la compania „Sanmedico” SRL și vânzarea unui automobil Volvo XC 90. Ministrul deține o casă de locuit de 175 m², evaluată la 2,6 milioane de lei construită pe un teren de 0.77 ha estimat la 90 de mii de lei, în Chișinău (Codru). Declară și un garaj în centrul capitalei, cu o valoare de peste 100 de mii lei.

Mai are în proprietate două spații nelocative în Chișinău în valoare totală de 165 de mii de euro și un alt imobil în Dubăsari. Ceban a declarat că deține, din 2010, un teren de 1.346 m², evaluat la 45 de mii de lei românești. În realitate, este vorba despre două terenuri cu aceeași suprafață. Ministrul a precizat pentru RISE că acestea au fost comasate la plata impozitelor și că a achitat o singură sumă, urmând să corecteze datele în declarație. Terenurile se află în Slănic Moldova, județul Bacău (România).

În 2025, a achiziționat în leasing un BMW X5 în valoare de 99 de mii de euro.