Daniella Misail-Nichitin ajunge în aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în 2021, după două decenii de muncă la Centrul Internațional „La Strada”, organizație specializată în combaterea traficului de persoane, violenței domestice și exploatării sexuale a copiilor.

Avansează rapid: în patru luni trece de la șefa cabinetului ministrului de interne la funcția de secretar de stat. În noiembrie 2024 preia conducerea ministerului și își păstrează poziția și în guvernul condus de Alexandru Munteanu, după ce Partidul Acțiune și Solidaritate câștigă din nou alegerile parlamentare din 2025.

Ministra are studii medicale (medicina generală și rezidențiat în medicina de familie), completate ulterior cu studii în drept la Academia de Studii Economice din Moldova. A urmat și două programe de masterat în advocacy și administrarea organizațiilor non-profit, în cadrul CREDO Moldova.

În 2025, ministra declară un venit familial de 1,3 milioane de lei. Deține două apartamente de 60 și 83 m² și un garaj, toate situate în sectorul Ciocana din Chișinău.

Potrivit informațiilor obținute de RISE în 2026, ministra a fost înregistrată la o adresă din Galați, România, folosită de mii de moldoveni pentru stabilirea reședinței necesare buletinului românesc. Numărul chiriașilor a ieșit la iveală la un scrutin electoral din 2018, după deschiderea unor secții de votare care au rămas aproape goale. Deși legea nu limita numărul de rezidenți la o singură locuință, proprietarul imobilului, care primea bani pentru aceste înregistrări, a fost trimis în judecată pentru fals în declarații în formă continuată.

Situația s-a repetat și cu soțul ministrei, Veaceslav Nichitin. El figura cu reședința la o casă din București, sectorul 3, unde conform Autorității Electorale Permanente, erau înregistrate peste 8400 de persoane. Și aici procurorii au anchetat rețeaua care furniza contracost domicilii fictive pentru oameni din Republica Moldova sau Ucraina, ca să poată să obțină cărți de identitate românești. Dosarul a fost clasat în 2023.

Ministra nu a răspuns dacă i-a fost anulată cartea de identitate obținută la adresa din Galați și nici dacă a fost audiată în dosarul proprietarului. Nu a precizat nici dacă a folosit acel domiciliu pentru obținerea alocațiilor pentru copii acordate de statul român, inclusiv în anul 2025. Ministra a declarat doar că cetățenia românească a fost obținută legal în 2009, că documentele de identitate au fost perfectate printr-o agenție specializată și că alocațiile reprezintă un drept al copilului.

În mandatul său, în toamna 2024, Inspectoratul General al Poliției (IGP), aflat în subordinea MAI, identifică o schemă de corupere electorală asociată grupării lui Ilan Șor, prin care peste 130 de mii de cetățeni au fost mituiți pentru influențarea votului la alegerile prezidențiale și referendum. Autoritățile documentează transferuri de 39 de milioane de dolari prin rețele financiare conectate la Rusia. Înaintea alegerilor parlamentare din 2025, desfășoară percheziții împotriva rețelelor implicate. IGP înregistrează peste 30 de mii de contravenții persoanelor care au acceptat bani pentru vot.

În decembrie 2025, Ilan Șor, condamnat în absență la 15 ani de închisoare pentru rolul său în frauda bancară, anunță închiderea tuturor proiectelor și retragerea sprijinului pentru aleșii locali afiliați.

Pe fundalul războiului din Ucraina, poliția și structurile MAI devin instituții-cheie în gestionarea incidentelor de securitate. Spațiul aerian al Republicii Moldova este survolat de rachete și drone rusești, iar fragmente cad de mai multe ori pe teritoriul țării, unele fiind echipate cu explozibil.

În noiembrie 2025, un camion cu arme și muniții este reținut la frontieră, la intrarea în România. Ancheta arată că încărcătura fusese adusă prin contrabandă din Ucraina, în mai multe tranșe, și urma să ajungă în Israel.Transportul trecuse printr-un punct de frontieră cu Ucraina dotat cu scaner care putea să identifice armamentul. Ministra nu exclude că ar putea fi un caz de discreditare a Moldovei.

După moartea Ludmilei Vartic, o educatoare de 38 de ani din Hâncești, care ar fi căzut de la etajul unui bloc, Ministerul de Interne și Inspectoratul General de Poliție revin în atenția publică. Avocații semnalează nereguli în anchetă: nesigilarea probelor colectate la locul căderii, lipsa măsurărilor și accesul necontrolat al fostului soț la locul incidentului, gestionarea defectuoasă a probelor, limitarea accesului la materialele din dosar.

Soțul victimei, fost vicepreședinte al raionului Hâncești și fost membru PAS, este pus sub învinuire după aproape trei luni de la incident, pentru violență în familie soldată cu tentativă de sinucidere și violență în familie soldată cu sinuciderea victimei.

Pe 20 mai 2026, ministra anunță finalizarea unei expertize suplimentare, realizate cu participarea unui specialist din România, susținând că nu aduce elemente noi. Avocatele familiei contestă afirmația: expertul român nu a emis concluzii preliminare, iar comunicarea acestora înainte de finalizarea oficială a expertizei în comisie ridică probleme juridice grave.