Victor Furtuna este numit procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS) în noiembrie 2025, după 14 ani în sistemul judiciar.

Își începe activitatea în Procuratura Buiucani în 2011, fiind ulterior transferat la Procuratura municipiului Chișinău. În 2019 ajunge la Procuratura Anticorupție, unde gestionează dosarele fostul procuror PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, cercetat pentru îmbogățire ilicită și al fostului procuror general Alexandr Stoianoglo.

În 2023 preia interimatul PCCOCS, iar un an mai târziu câștigă concursul pentru șefia instituției. Candidează și la funcția de procuror general, însă este învins la proba interviu de Alexandru Machidon, care asigura interimatul.

În 2025 promovează evaluarea vetting. Pe lângă integritatea etică și financiară, Comisia de evaluare a procurorilor îi analizează implicarea în trei cauze examinate de CEDO, în care sunt constatate încălcări, și într-o cauză aflată încă pe rol.

Prima se referă la dosarul lui Stoianoglo. În octombrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor îl desemnează pe Victor Furtuna să investigheze acuzațiile aduse de deputatul Lilian Carp procurorului general de atunci. Furtuna pornește urmărirea penală pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații și abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat afiliat lui Veaceslav Platon. Stoianoglo este suspendat automat din funcție.

Procurorul dispune reținerea lui Stoianoglo și obține arestul la domiciliu. La examinarea cererii de prelungire a măsurii preventive, Curtea de Apel înlocuiește arestul cu control judiciar și îi interzice să participe la adunări publice și dezbateri.

Stoianoglo sesizează CEDO, care comunică cererea Guvernului și solicită explicații dacă această restricție i-a încălcat dreptul la libertatea de întrunire. Furtuna precizează că a cerut doar prelungirea arestului la domiciliu, iar interdicția privind participarea la evenimente publice a fost dispusă din oficiu de instanță. Procesul-verbal al ședinței confirmă această versiune.

În a doua cauză, CSP constată că plângerea depusă de Stoianoglo la CEDO nu vizează acțiunile lui Victor Furtuna, ci o lacună legislativă, remediată ulterior. Curtea concluzionează că Stoianoglo nu a beneficiat de o cale efectivă de atac împotriva suspendării din funcție și a fost lipsit de salariu timp de peste doi ani.

În 2016, Furtuna conduce timp de trei luni urmărirea penală într-un dosar privind moartea unei victime a violenței domestice, care cade de la etajul cinci și decedează în urma leziunilor. Fostul soț era cercetat pentru determinarea la sinucidere.

Cauza îi este retrasă din gestiune, după ce este delegat la o altă procuratură. În aceeași lună, un alt procuror dispune clasarea anchetei pe motivul lipsei elementelor infracțiunii. Decizia este anulată, însă un alt procuror închide repetat dosarul. Cauza „Vieru v. Moldova” ajunge la CEDO, care concluzionează că ancheta este deficitară. Urmărirea penală este oprită la doi ani de la pornirea cauzei, după ce procurorii spun că moartea victimei ar fi putut fi un accident, deși femeia fusese supusă violenței timp de cel puțin doi ani.

În 2024, Autoritatea Națională de Integritate îi verifică aleatoriu averea, cheltuielile și declarația de venit. Inspectorul constată că, pe lângă prețul de 150 de mii de lei al automobilului Toyota Auris, importat personal de peste hotare, procurorul nu indică cheltuielile de transport și vămuire. Furtuna precizează că a interpretat eronat prevederile legale, fără rea intenție. Inspectorul consideră că omisiunea nu justifică inițierea unui control al averii.

În 2025 și 2026 contractează șapte credite în sumă totală de 2,14 milioane de lei și cumpără cinci încăperi și două apartamente în construcție, fiecare cu suprafața de 72 m². Valoarea declarată a imobilelor este de 3 milioane de lei.

Tot în 2025 devine proprietarul unui BMW 520D în valoare de 240 de mii de lei.