Profile updated: 20.09.26
Ilia Uzun
politician
politician
Data nașterii: 16.05.1967
Locul nașterii: or. Comrat, UTA Găgăuzia
Cetățenie: Republica Moldova
Este om de afaceri și prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia. După reținerea bașcanului Evghenia Guțul, în primăvara anului 2025, Uzun a preluat de facto conducerea Comitetului Executiv. Este unul dintre politicienii găgăuzi apropiați de echipa oligarhului Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul „Frauda bancară”.
Ilia Uzun este medic veterinar de profesie. A făcut studii în Federația Rusă și Ucraina, iar în 2016 a absolvit Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport din Chișinău.
Înainte să intre în politică, Uzun se prezenta drept manager al companiei Fortress SRL, care operează o rețea de benzinării în sudul țării. În actele companiei figurează doar soția sa, Nadejda Uzun. Firma familiei a livrat de-a lungul anilor combustibil mai multor instituții publice din autonomia găgăuză, inclusiv Adunării Populare.
În politică a intrat în 2012, când a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei pe circumscripția Chioselia Rusă. A candidat din partea Partidului Socialiștilor, iar în scurt timp a migrat la fracțiunea Partidului Democrat. Un an mai târziu, în februarie 2014, a fost exclus din tabăra democraților după ce a susținut organizarea a două referendumuri controversate orchestrate de Kremlin în Găgăuzia.
Locuitorii autonomiei au fost chemați să aleagă între apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Eurasiatică. Potrivit rezultatelor anunțate atunci, 97% dintre participanți s-au pronunțat împotriva integrării europene, iar 98% au susținut dreptul Găgăuziei de a deveni stat independent în cazul în care Republica Moldova „și-ar pierde suveranitatea”.
În 2016 a obținut un nou mandat de deputat, de această dată în calitate de candidat independent. A câștigat din primul tur în circumscripția Chioselia Rusă. În documentele depuse atunci la autoritățile electorale, Uzun a indicat drept domiciliu o adresă din satul Chioselia Rusă. RISE Moldova a descoperit atunci că la acea adresă locuia, de facto, primarul localității, Gheorghe Gospodinov.
În 2021, Uzun a câștigat al treilea mandat în Adunarea Populară, candidând din nou independent. În anii următori s-a apropiat de echipa politică a lui Ilan Șor.
În campania pentru alegerile bașcanului din 2023, Uzun s-a implicat în susținerea Evgheniei Guțul. După victoria acesteia, în mai 2023, a mers în Israel împreună cu președintele de atunci al Adunării Populare, Dmitri Constantinov, și activistul Mihail Vlah, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Oaspeții din Găgăuzia au discutat cu oligarhul fugar planurile politice pentru Găgăuzia și formarea noii echipe executive a autonomiei.
În septembrie 2023, după ce Adunarea Populară a aprobat componența Comitetului Executiv propus de Evghenia Guțul, Ilia Uzun a fost numit prim-vicepreședinte al executivului găgăuz. După reținerea Evgheniei Guțul, în martie 2025, Uzun a preluat de facto conducerea Comitetului Executiv.
El a declarat că activitatea instituției și principalele decizii sunt coordonate cu Guțul prin intermediul avocaților acesteia. În documentele Uniunii Europene, Uzun este menționat ca persoana care acționează în calitate de bașcan interimar de la reținerea Evgheniei Guțul.
În 2014, Ilia Uzun a ajuns în vizorul procurorilor într-un dosar penal pornit pentru vătămarea corporală. Potrivit învinuirii, pe 21 martie 2014, în timpul unui conflict produs în biroul vicepreședintelui de atunci al Adunării Populare, Demian Caraseni, Uzun l-ar fi lovit pe acesta cu un scaun în regiunea capului. Conflictul ar fi pornit după ce Uzun i-a reproșat lui Caraseni controalele efectuate la benzinăriile familiei sale. Uzun a negat acuzațiile.
După mai bine de opt ani de ședințe de judecată, în aprilie 2023, Curtea de Apel Cahul l-a găsit vinovat pe Ilia Uzun și l-a condamnat la cinci ani de închisoare. Uzun nu a ajuns însă după gratii. Instanța l-a liberat de executarea pedepsei în baza Legii privind amnistia, adoptată cu prilejul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
În noiembrie 2024, procurorii PCCOCS și ofițerii Inspectoratului Național de Investigații au efectuat percheziții la domiciliul familiei Uzun. Acțiunile au avut loc într-un dosar penal de evaziune fiscală și spălare de bani.
Oamenii legii au anunțat că în anchetă era vizată de fapt activitatea unor stații PECO ale companiei Fortress SRL administrată de soția lui Uzun. Oamenii legii au stabilit că la unele stații din Basarabeasca, Cantemir, Comrat și Vulcănești au fost comercializate produse petroliere fără licență de la Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), iar veniturile obținute ilegal ar fi depășit 3,3 milioane de lei. Procurorii au reținut contabilul companiei, iar soția lui Uzun a fost cercetată în libertate.
Uzun a calificat perchezițiile drept o acțiune de intimidare politică. Reprezentanții partidului de guvernământ nu au comentat acuzațiile sale.
În declarația de avere pentru anul 2025, Ilia Uzun indică venituri salariale de aproximativ 400 de mii de lei din funcția publică, precum și 50000 de lei obținuți din înstrăinarea unui bun. La capitolul proprietăți imobiliare declară două terenuri agricole cu o suprafață totală de peste cinci hectare, un teren intravilan de aproximativ zece ari și un alt teren de circa cinci ari.
Uzun mai declară o casă de locuit de aproximativ 200 de metri pătrați, dobândită în 2023, și un apartament de circa 104 metri pătrați, achiziționat în 2024. În garajul său găsim un Mercedes 350, un Hummer H2, un camion GAZ-3307 și o remorcă.
Ilia Uzun este medic veterinar de profesie. A făcut studii în Federația Rusă și Ucraina, iar în 2016 a absolvit Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport din Chișinău.
Înainte să intre în politică, Uzun se prezenta drept manager al companiei Fortress SRL, care operează o rețea de benzinării în sudul țării. În actele companiei figurează doar soția sa, Nadejda Uzun. Firma familiei a livrat de-a lungul anilor combustibil mai multor instituții publice din autonomia găgăuză, inclusiv Adunării Populare.
În politică a intrat în 2012, când a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei pe circumscripția Chioselia Rusă. A candidat din partea Partidului Socialiștilor, iar în scurt timp a migrat la fracțiunea Partidului Democrat. Un an mai târziu, în februarie 2014, a fost exclus din tabăra democraților după ce a susținut organizarea a două referendumuri controversate orchestrate de Kremlin în Găgăuzia.
Locuitorii autonomiei au fost chemați să aleagă între apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Eurasiatică. Potrivit rezultatelor anunțate atunci, 97% dintre participanți s-au pronunțat împotriva integrării europene, iar 98% au susținut dreptul Găgăuziei de a deveni stat independent în cazul în care Republica Moldova „și-ar pierde suveranitatea”.
În 2016 a obținut un nou mandat de deputat, de această dată în calitate de candidat independent. A câștigat din primul tur în circumscripția Chioselia Rusă. În documentele depuse atunci la autoritățile electorale, Uzun a indicat drept domiciliu o adresă din satul Chioselia Rusă. RISE Moldova a descoperit atunci că la acea adresă locuia, de facto, primarul localității, Gheorghe Gospodinov.
În 2021, Uzun a câștigat al treilea mandat în Adunarea Populară, candidând din nou independent. În anii următori s-a apropiat de echipa politică a lui Ilan Șor.
În campania pentru alegerile bașcanului din 2023, Uzun s-a implicat în susținerea Evgheniei Guțul. După victoria acesteia, în mai 2023, a mers în Israel împreună cu președintele de atunci al Adunării Populare, Dmitri Constantinov, și activistul Mihail Vlah, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Oaspeții din Găgăuzia au discutat cu oligarhul fugar planurile politice pentru Găgăuzia și formarea noii echipe executive a autonomiei.
În septembrie 2023, după ce Adunarea Populară a aprobat componența Comitetului Executiv propus de Evghenia Guțul, Ilia Uzun a fost numit prim-vicepreședinte al executivului găgăuz. După reținerea Evgheniei Guțul, în martie 2025, Uzun a preluat de facto conducerea Comitetului Executiv.
El a declarat că activitatea instituției și principalele decizii sunt coordonate cu Guțul prin intermediul avocaților acesteia. În documentele Uniunii Europene, Uzun este menționat ca persoana care acționează în calitate de bașcan interimar de la reținerea Evgheniei Guțul.
În 2014, Ilia Uzun a ajuns în vizorul procurorilor într-un dosar penal pornit pentru vătămarea corporală. Potrivit învinuirii, pe 21 martie 2014, în timpul unui conflict produs în biroul vicepreședintelui de atunci al Adunării Populare, Demian Caraseni, Uzun l-ar fi lovit pe acesta cu un scaun în regiunea capului. Conflictul ar fi pornit după ce Uzun i-a reproșat lui Caraseni controalele efectuate la benzinăriile familiei sale. Uzun a negat acuzațiile.
După mai bine de opt ani de ședințe de judecată, în aprilie 2023, Curtea de Apel Cahul l-a găsit vinovat pe Ilia Uzun și l-a condamnat la cinci ani de închisoare. Uzun nu a ajuns însă după gratii. Instanța l-a liberat de executarea pedepsei în baza Legii privind amnistia, adoptată cu prilejul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
În noiembrie 2024, procurorii PCCOCS și ofițerii Inspectoratului Național de Investigații au efectuat percheziții la domiciliul familiei Uzun. Acțiunile au avut loc într-un dosar penal de evaziune fiscală și spălare de bani.
Oamenii legii au anunțat că în anchetă era vizată de fapt activitatea unor stații PECO ale companiei Fortress SRL administrată de soția lui Uzun. Oamenii legii au stabilit că la unele stații din Basarabeasca, Cantemir, Comrat și Vulcănești au fost comercializate produse petroliere fără licență de la Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), iar veniturile obținute ilegal ar fi depășit 3,3 milioane de lei. Procurorii au reținut contabilul companiei, iar soția lui Uzun a fost cercetată în libertate.
Uzun a calificat perchezițiile drept o acțiune de intimidare politică. Reprezentanții partidului de guvernământ nu au comentat acuzațiile sale.
În declarația de avere pentru anul 2025, Ilia Uzun indică venituri salariale de aproximativ 400 de mii de lei din funcția publică, precum și 50000 de lei obținuți din înstrăinarea unui bun. La capitolul proprietăți imobiliare declară două terenuri agricole cu o suprafață totală de peste cinci hectare, un teren intravilan de aproximativ zece ari și un alt teren de circa cinci ari.
Uzun mai declară o casă de locuit de aproximativ 200 de metri pătrați, dobândită în 2023, și un apartament de circa 104 metri pătrați, achiziționat în 2024. În garajul său găsim un Mercedes 350, un Hummer H2, un camion GAZ-3307 și o remorcă.
Afiliere politică
Funcție privată
Funcție publică
Carieră
09.2023
prim-vicepreședinte
al Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia
09.2012
deputat
09.2023
în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia
02.1996
FORTRESS SRL
06.2014
director
Venit
2025
Total: 455.463,67 MDL
2024
Total: 338.825,40 MDL
2023
Total: 4.375.808,80 MDL
2022
Total: 1.762.679,00 MDL
Bunuri imobile
2024
Apartament
Valoarea: 1.304.892,00 MDL
Suprafața: 104.5 m2
Cota parte: 50%
2023
Casă
Valoarea: 1.377.000,00 MDL
Suprafața: 199.9 m2
Cota parte: 50%
2022 - 2025
Teren intravilan
Valoarea: 42.900,00 MDL
Suprafața: 0.0075 m2
Cota parte: 100%
2020
Teren agricol
Valoarea: 20.000,00 MDL
Suprafața: 2.7764 ha
Cota parte: 25%
2020
Teren agricol
Valoarea: 20.000,00 MDL
Suprafața: 2.7765 ha
Cota parte: 25%
2016 - 2023
Casă
Valoarea: 194.347,00 MDL
Suprafața: 151.1 m2
Cota parte: 100%
2016
Teren intravilan
Valoarea: 194.347,00 MDL
Suprafața: 0.0987 ha
Cota parte: 50%
2004
Alte categorii de terenuri
Valoarea: 15.000,00 MDL
Suprafața: 0.0474 ha
Cota parte: 100%
Bunuri mobile
2013
Autoturism
Hummer H2
Valoarea: 120.000,00 MDL
2006
Camion
GAZ3307
Valoarea: 10.000,00 MDL
2004 - 2024
Camion
GAZ 5207
Valoarea: 20.000,00 MDL
2000
Autoturism
Mercedes 350
Valoarea: 20.000,00 MDL
2000 - 2024
Remorcă
PPTZ
Valoarea: 28.000,00 MDL
1999
Remorcă
PPTZ
Valoarea: 28.000,00 MDL
Documente
Serghei Sîrbu
politician
politician
Vlad Batrîncea
politician
politician
Monica Babuc
politiciană
politiciană
Copyright © 2019 Rise Moldova
Comunitate de jurnaliști, programatori și activiști.
Comunitate de jurnaliști, programatori și activiști.
Conexiuni