Inginer chimist, cu experiență în proiecte petroliere și de gaze din mai multe țări, a venit la conducerea ministerului din sectorul privat. A preluat portofoliul de ministru al Energiei în februarie 2025, în Guvernul condus de Dorin Recean . Și-a păstrat funcția în guvernele Munteanu și Tofan.

La numire, premierul Recean i-a stabilit trei priorități: continuitatea aprovizionării cu gaze și electricitate, darea în exploatare conform graficului a liniei Vulcănești-Chișinău și accelerarea investițiilor în producerea energiei și eficiență energetică . Junghietu a preluat ministerul după o perioadă în care portofoliul fusese gestionat de premier, în urma demiterii lui Victor Parlicov în decembrie 2024.

În februarie 2026, la un an de la învestire, Junghietu a fost vizat de o moțiune simplă a opoziției, care a criticat nivelul tarifelor și gestionarea sectorului energetic. Demersul a fost susținut de 38 de deputați și a fost respins. Ministrul a invocat efectele atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene și necesitatea interconectărilor cu România.

Una dintre controversele mandatului său se referă la memorandumul semnat în septembrie 2025 cu două companii americane, Small Business Consulting Corporation și Wheeler Machinery, pentru dezvoltarea unei centrale electrice pe gaze de aproximativ 100 MW. Documentul conținea prevederi de confidențialitate și exclusivitate, precum și angajamente ale ministerului de a facilita autorizarea proiectului și dialogul cu Energocom pentru cumpărarea electricității. Expertul Sergiu Tofilat a criticat condițiile, considerând că unele angajamente depășesc atribuțiile ministerului și avantajează investitorul în raport cu alți participanți la piață.

TV8 a relatat că doi consultanți implicați în pregătirea proiectului au plecat ulterior să lucreze pentru compania americană. Junghietu a susținut în Parlament că memorandumul nu este un document obligatoriu juridic și nu limitează negocierile cu alți investitori, invocând necesitatea urgentă a unor capacități de producere. În iunie 2026, ministerul a anunțat publicarea memorandumului cu acordul semnatarilor.

O altă dispută a vizat întârzierea construcției liniei Vulcănești-Chișinău, prezentată de guvernare drept „linia independenței energetice”. Junghietu a explicat ratarea termenului anunțat pentru sfârșitul anului 2025 prin întârzieri ale contractorilor, probleme logistice și condiții meteorologice. În cele din urmă, linia a fost dată în exploatare în noiembrie 2026.

Înainte de intrarea în Guvern, Junghietu fusese selectat pentru conducerea Moldovagaz. Ministerul Energiei a anunțat în iulie 2024 că obținuse cel mai mare punctaj în concursul pentru candidații propuși în Consiliul de administrație. Ulterior, premierul Recean a explicat că numirea sa la președinția Consiliului de administrație nu fusese aprobată de Gazprom. Junghietu îl însoțise pe ministrul de atunci, Victor Parlicov, la Sankt Petersburg, pentru a fi prezentat reprezentanților concernului rus.

Ultimul său loc de muncă înainte de minister a fost compania McDermott, la Haga: între decembrie 2024 și februarie 2025 a fost manager pentru punerea în funcțiune în cadrul proiectului Stegra. În perioada aprilie 2023-iulie 2024, a condus activitățile de punere în funcțiune, finalizare și subcontractare pentru proiectul KPO KEP1, prin SICIM Kazakhstan LLP, în Kazahstan.

Între august 2022 și martie 2023 a lucrat la proiectul terminalului petrolier Ras Markaz din Oman, prin Worley, ca manager pentru punerea în funcțiune și finalizarea lucrărilor și coordonator de echipă. Anterior, între octombrie 2021 și aprilie 2022, fusese manager de proiect și coordonator al echipei de consultanță pentru ADNOC Refining, prin Worley Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite.

În perioada 2015-2021 a activat la compania spaniolă Técnicas Reunidas, în funcții legate de punerea în funcțiune a instalațiilor industriale, pe proiecte din Arabia Saudită, Oman, Spania, Australia și Turcia. Înainte, în 2013-2014, a fost responsabil de operațiuni la SATORP, în Arabia Saudită. Și-a început cariera la rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, unde a lucrat ca inginer în perioada 2009-2012, apoi ca șef de instalație și șef de tură în rafinărie, în 2012-2013.

Junghietu a absolvit Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, obținând licența în 2010 și masteratul în inginerie chimică în 2012. Afirmă că a urmat programe de formare în leadership, negociere și contracte. În plus, mai are un master în științe juridice, în domeniul soluționării disputelor, la Universitatea din Aberdeen.

La intrarea în funcție, Junghietu a declarat venituri de circa 145 mii de euro obținute în 2024 de la Sicim Irlanda Limited pentru servicii de consultanță. Pentru 2025, a raportat peste 23 mii de euro de la CBI Global Operations International și salariul de ministru de circa 700 mii de lei. Ministrul deține un apartament de 103 metri pătrați și are active financiare în Republica Moldova și România.

Copyright © 2019 Rise Moldova
Comunitate de jurnaliști, programatori și activiști.