Și-a început cariera de magistrat în 1994, la Judecătoria sect. Botanica din Chișinău, iar 12 ani mai târziu a devenit președintele instanței, funcție pe care a exercitat-o până în 2013, când a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

În 2018 a fost numit în funcția de președinte al CSJ. Însă peste un an, mai exact pe 25 iunie 2019, a fost înlăturat de la șefia Curții printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca urmare a unei plângeri depuse de un judecător în care Druță era acuzat de presiune și atacuri nejustificate. O lună mai târziu a fost repus în funcție de către colegii de la Curtea de Apel Chișinău, care au anulat hotătârea CSM. Dar la scurt timp a intervenit Procuratura Generală. Pe 2 octombrie 2019, la o zi de când magistratul și-a depus cererea de demisie, oamenii legii l-au reținut pe un termen de 72 de ore, fiind bănuit de îmbogățire ilicită.

De-a lungul carierei sale de magistrat, Ion Druță a participat la judecarea mai multor dosare controversate prin care unele companii solicitau încasarea din bugetul de stat a unor sume considerabile de bani. Unul din ele a fost cel legat de compania letonă „Aroma-Floris”. Pe acest caz, CSJ a obligat CSM să admită sesizarea Procurorului General de a porni urmărirea penală a lui Ion Druţă pentru pronunțarea unei sentințe contrară legii.

În aprilie 2015, Druță a fost unul dintre magistrații care au obligat Guvernul Republicii Moldova să achite companiei de construcţii Basconslux SRL peste 14 milioane de lei - costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din Chișinău efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă firma a fost selectată să efectueze lucrările în lipsa unei licitaţii publice. În acest sens, în august 2015, Maria Cărăuș, vice-ministra Finanțelor, a depus o sesizare la CSM, care a constat, ulterior, că completul de judecată, din care făcea parte și Ion Drută, a încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei.

Ion Druță a ajuns de două ori și în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (CNI), în 2014 și în 2015. În primul caz, CNI a decis că Druță nu a comis abateri la întocmirea Declarației de avere, iar în al doilea, deși a constatat unele încălcări, a concluzionat că acestea nu au fost comise intenționat.