Este licențiat în drept la Universitatea de Stat din Moldova și a urmat un masterat în drept economic la Academia de Studii Economice din Moldova. La finele lui 2007, intră în sistemul de justiție, angajându-se în calitate de procuror la Procuratura sect. Centru din Chișinău. La protestele violente din 7 aprilie 2009, Munteanu a cerut „neîntemeiat” judecătorilor să aplice „arestul preventiv” pe numele unui minor, iar într-un alt caz a admis reținerea altui minor. Colegiului disciplinar a stabilit că Ion Munteanu a comis abateri disciplinare, așa că procurorul a fost sancționat cu „avertisment”.

În 2010, este numit procuror la Procuratura Anticorupție (PA), unde și-a exercitat funcția timp de opt ani, până a fost numit adjunct-interimar al procurorului-șef din cadrul Procuraturii mun. Chișinău. În 2019, revine la PA, ocupând aceeași funcție de procuror adjunct-interimar, ulterior alternând între Procuratura mun. Chișinău și Procuratura Anticorupție.

În octombrie 2022, este numit procuror general interimar, iar o lună mai târziu, Munteanu devine victima unei scurgeri de date. Corespondența sa de pe Yahoo Email și Telegram a fost făcută publică. Datele arătau că, în 2015, Munteanu a intermediat cumpărarea unui apartament în Brașov, România, înregistrat pe numele socrului său. Imobilul a costat atunci 67,5 mii de euro. Mai mult, acesta a primit informații de la agenți imobiliari despre spații comerciale scoase la vânzare cu sute de mii de euro, procurorul arătându-se interesat de investiții.

După ce informația a ajuns în spațiul public, activistul civic Pavel Grigorciuc a cerut Consiliului Superior al Procurorilor ca Munteanu să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații de avere. Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale a refuzat, însă, să pornească un dosar penal.

În 2017, familia Munteanu a primit donație o casă impunătoare amplasată în comuna Stăuceni, lângă Chișinău. Donatorii au fost socrii lui Ion Munteanu. Tot în corespondența privată ajunsă publică, am găsit imagini din 2014 cu casa primită donație trei ani mai târziu.

În 2016, părinții procurorului, care la acel moment aveau 75 de ani, au intrat în proprietatea unui apartament de 60 de metri pătrați într-un bloc nou din sectorul Centru al capitalei. Informații despre apartament se regăsesc și în corespondența sa de pe Yahoo Mail. În 2020, Ion Munteanu a cerut unui operator de telecomunicații să conecteze „încă un televizor” pe acea adresă.

În raportul de evaluare publicat de Comisia Vetting se arată că plata pentru apartament, circa 480 de mii de lei, a fost făcută de însuși procurorul, care a menționat că a folosit „exclusiv economiile” părinților.

În vara lui 2023, Munteanu și-a depus candidatura la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar la sfârșitul anului s-a înscris la concursul pentru funcția de procuror general. Într-un final, Munteanu s-a clasat pe locul trei din cei patru candidați, însă concursul oricum a fost ulterior anulat. Într-o hotărâre a Consiliului Superior al Procurorului se arată că Munteanu a înregistrat cel mai mare decalaj de apreciere în coraport cu ceilalți candidați, „un decalaj semnificativ negativ”.

În martie 2024, Comisia Vetting, care verifică integritatea etică și financiară a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a anunțat că nu au fost identificate dubii privind integritatea lui Munteanu. Deși avea șanse să fie numit judecător la CSJ, în iunie 2024 Munteanu a fost numit procuror general.

Un an mai târziu însă schimbă macazul și Munteanu e numit judecător la CSJ.