Victoria Furtună a absolvit dreptul în 2003 la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, potrivit biografiei publicate pe platforma sa. Și-a început activitatea de procuror la Procuratura raionului Nisporeni. În 2006 a fost transferată la Procuratura municipiului Chișinău, sectorul Botanica, iar din 2016, la scurt timp după venirea lui Viorel Morari la șefia Procuraturii Anticorupție (PA), a fost numită procuror în PA.

Din 2014 până în 2023 Furtună a declarat donații și cadouri substanțiale de la membrii familiei în valoare totală de aproape 150 de mii de euro.

În octombrie 2021, după reținerea și suspendarea din funcție a procurorului general Alexandr Stoianoglo, Victoria Furtună și Dumitru Robu au fost propuși de Consiliul Superior al Procurorului pentru exercitarea interimatului funcției de procuror general. În urma concursului, funcția i-a revenit lui Dumitru Robu.

După 18 ani de activitate în Procuratură, în martie 2024, Furtună a demisionat cu scandal din funcția de procuror anticorupție. A acuzat Serviciul de Informații și Securitate (SIS) că a trimis un aviz negativ despre activitatea ei Procuraturii Generale, fiind numită un pericol pentru Republica Moldova, iar unele acțiuni ale sale o amenințare la adresa securității naționale.

Drept rezultat, Procuratura a lipsit-o de dreptul de a avea acces la informații ce țin de secretul de stat de gradul I. Acest lucru s-ar fi întâmplat, după ce, în ianuarie, Furtună ar fi pornit un dosar despre abuzurile SIS și Centrul Național Anticorupție (CNA). Potrivit ei, cele două instituții ar fi fabricat și diseminat informații false împotriva unor judecători neloiali guvernării, pentru a prelua sistemul judecătoresc.

Procuratura Anticorupție a confirmat începerea unui dosar la plângerea unui singur judecător, precizând că se investighează dacă persoane publice din CNA au inclus date false despre magistrat în documentele oficiale care au fost transmise președintelui țării pentru evaluarea candidaturii sale. Pe lângă asta, PA a menționat că, de fapt, dreptul Victoriei Furtună la secretul de stat a expirat în 2022, fiindu-i refuzat accesul în același an, dar și repetat în 2024. SIS a susținut, într-un răspuns pentru Anticorupție.md, că informațiile din aviz, care au stat la baza refuzului secretului de stat, „sunt pertinente și verificate”.

A doua zi după demisie, Procuratura Generală a făcut percheziții în biroul fostei procuroare. S-a întâmplat în urma publicării, pe un canal de Telegram, a ordonanței de pornire a urmăririi penale în dosarul judecătorului și pornirea unui dosar în baza scurgerilor de informații. Furtună a negat orice implicare în scurgerea datelor din dosar.

La scurt timp după ce-și dă demisia, în aprilie 2024, Furtună a anunțat despre crearea asociației obștești „Vox Populi, Vox Dei”, cu misiunea de a monitoriza și scoate la iveală cazurile mari de corupție. A fondat asociația împreună cu Valeri Oskin și Adrian Gavrilov.

Pe 30 iulie 2024, la Tiraspol în regiunea separatistă, și-a anunțat candidatura independentă pentru funcția de președinte cu preziceri despre implicarea Moldovei în război de către actuala guvernare. „Am aflat că al doilea mandat prezidențial al Maiei Sandu va începe cu un război. Al doilea front în Transnistria”.

A făcut declarații contradictorii despre securitatea Republicii Moldova. Pe de o parte, este convinsă că apărarea statului este condusă acum de generalii NATO, iar politica, de consilierii americani. „Totul pentru a continua măcelul din inima Europei”. Pe de altă parte, declară că prezența trupelor militare ruse în regiunea transnistreană nu este ilegală și păstrează pacea în regiune. „Acolo nu avem militari străini. Iar Republica Moldova este o țară independentă atâta timp cât nu face parte dintr-un bloc militar”.

Promovează retorica că Moldova trebuie să aibă relații bune cu toate statele, inclusiv cu Federația Rusă. Dar ca președinte nu va permite ca alte state să conducă Moldova.

Victoria Furtună a fost susținută deschis în campania electorală pentru președinție de Marchel, episcopul de Bălți și Fălești, care a avut un discurs online la o conferință din Rusia intitulată „În Moldova sau în România: va rămâne oare R. Moldova pe harta anului 2025?”, despre necesitatea extinderii influenței ruse în Moldova.

Furtună s-a declarat, într-o conferință de presă, susținătoarea Bisericii Ortodoxe, a citat versete din Biblie și a promis să interzică propaganda LGBT în Moldova, după exemplul Georgiei.

Obține la alegerile prezidențiale din 2024 doar 4,45% voturi. În martie 2025, este aleasă lidera partidului Moldova Mare, o formațiune politică înregistrată în 2007, fiind inițial denumită Mișcarea politică Pentru Neam și Țară.

Din fruntea partidului, Furtună înaintează pretenții teritoriale față de statele vecine, cerând reîntoarcerea zonei Bugeacului de Sud din Ucraina în componența Republicii Moldova, motivând că nu există nici un tratat internațional ratificat de Moldova care să recunoască pierderea Bugeacului.

În același timp, a fost deranjată alături de alți politicieni pro-ruși de difuzarea filmului „Siberia din oase”, despre deportările sovietice din Republica Moldova din perioada 1941-1949, în școlile din țară. Furtună a depus și o plângere la Ministerul Educației și Cercetării pentru că documentarul ar avea scene de violență, o ideologie politică explicită și nu poate fi arătat elevilor.

A cerut deschiderea unui dosar penal împotriva președintei Maiei Sandu pentru susținerea lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România. Furtună a calificat susținerea un act de implicare în alegeri, presiune externă și agresiune politică orientată împotriva securității și independenței României.

În iulie 2025, Victoria Furtună a fost sancționată de Uniunea Europeană alături de alți lideri și membri ale partidelor asociate cu Ilan Șor pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Serviciul Fiscal de Stat i-a blocat conturile bancare. Furtună a declarat că a fost acuzată pe nedrept de implicarea în scheme de cumpărare a voturilor, că sancțiunile au fost adoptate în lipsa unei condamnări judecătorești și că le va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

La 23 august 2025, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins cererea de înregistrare a listei de candidați a Partidului său Moldova Mare în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, invocând că ea nu respecta criteriul de gen după excluderea unei persoane cu antecedente penale nestinse.

Plângerea partidului a ajuns până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) care a decis inițial că refuzul CEC este legal, menținând sancțiunea pentru nerespectarea condițiilor de eligibilitate. După o cerere de revizuire și după schimbarea magistratului Ion Munteanu din completul de judecată, din motiv că în perioada când acesta activa în Procuratura Anticorupție a pornit o cauză penală pe numele Victoriei Furtună, CSJ a casat prima decizie și a declarat inadmisibil recursul CEC.

Într-un final, CEC a înregistrat lista cu 69 de candidați cu rezerva revocării în cazul în care lista nu corespunde cerințelor legale.