Victor Muntean este, din noiembrie 2025, unul dintre cei trei adjuncți ai procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție.

Și-a început cariera în 2003, la Procuratura militară din Bălți, iar în 2005 a fost transferat la cea din Chișinău. Din 2007 activează la Procuratura Anticorupție, unde a instrumentat mai multe dosare de corupție și fraude economice.

Printre acestea se numără cauza fostului președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bârca, condamnat definitiv, în lipsă, la 10 ani de închisoare, dosarul judecătorului Valeriu Ghedreuțan, condamnat la aceeași pedeapsă și dat în căutare, alături de cauzele avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov și judecătoarei Elena Roibu, care au primit șapte și opt ani de închisoare. Cele două au fugit din sala de judecată înainte de pronunțarea sentințelor. Roibu este în căutare internațională, iar Mostovoi a fost reținută în 2022.

Muntean instrumentează și dosare aflate încă pe rol, inclusiv cele în care sunt vizați fostul director general interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Petru Jardan,
fostul premier Iurie Leancă, precum și fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr, în dosarul concesionării aeroportului.

În 2014, a fost sancționat disciplinar cu avertisment pentru încălcări ale procedurii în timpul urmăririlor penale.

Din 2016 este formator la Institutul Național de Justiție unde îi instruiește pe cursanți măsuri speciale de investigații.


În 2017 a fost desemnat „cel mai bun în profesie” într-un concurs organizat de Procuratură, iar în 2019 a primit medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa a-II-a, de la Consiliul Superior al Procurorilor.

În august 2025, Muntean a promovat vettingul, în cadrul căruia i-au fost verificate veniturile, averea, neregulile fiscale din ultimii 12 ani și integritatea etică. Completul a examinat prețul real al unui apartament vândut de familia lui și eventualul impozit neachitat.

În 2014, soția lui Muntean, angajată la Consiliul Superior al Magistraturii, a fost declarată eligibilă pentru procurarea unei locuințe la preț preferențial, deși familia deținea deja un apartament de 82 m² în Chișinău. A cumpărat un imobil de 76,4 m² cu 24 de mii de euro. Deși programul era destinat îmbunătățirii condițiilor de trai, Muntean a spus că achiziția a fost, de fapt, o investiție.

În 2018, cuplul Muntean a vândut locuința cu 533 de mii lei, preț confirmat și de cumpărător. Completul a calculat o pierdere de 31 de mii de lei față de prețul achiziției.
Muntean a explicat însă că suma echivala atunci cu aproximativ 27 de mii de euro și le adusese un mic profit, care nu era impozabil.

Alte evaluări arătau însă valori mult mai mari: 741-771 de mii de lei pentru un apartament similar din aceeași zonă, potrivit LARA, 849 de mii conform MAIB și peste un milion de lei într-o analiză independentă cerută de bancă. Muntean a contestat aceste sume, invocând necesitatea schimbării ușilor și ferestrelor, dar și priveliștea spre o altă clădire.

Completul a rămas cu dubii privind prețul real, dar a calculat că, chiar la cea mai mare valoare de evaluare, impozitul evitat era de 30 de mii de lei. Suma era sub echivalentul a cinci salarii medii pe economie, folosit în evaluarea integrității.

Muntean a mai dat explicații și despre bunurile din Ialoveni, omise din declarația din 2024. În decembrie 2023, soția lui primise de la părinți două terenuri, o casă și două anexe. Donația a fost înregistrată la Cadastru abia peste o lună de la depunerea declarației, astfel că soția nu figura încă drept proprietară.Bunurile au fost incluse în declarația sa din 2025.

Muntean a prezentat și acte potrivit cărora socrii săi vânduseră un bun din Bălți cu 82 de mii de euro și cumpăraseră ulterior proprietățile din Ialoveni cu 55 de mii. Completul a considerat omisiunea o eroare, nu o încălcare etică gravă.