Lilian Chișca a ajuns la șefia Autorității Naționale de Integritate (ANI) în mai 2023, după ce a câștigat concursul. A fost numit prin decretul președintei Maia Sandu.

Licențiat în economie și drept, cu un master în drept internațional, Chișca și-a început cariera în 2003 la Camera de Licențiere. În 2006, s-a angajat la Centrul Național Anticorupție, iar în 2012 a ajuns șef adjunct, apoi șef al Direcției control venituri și proprietăți din cadrul ANI. Cinci ani mai târziu, a devenit vicepreședinte al instituției.

În această funcție, pe când ANI era condusă de Rodica Antoci, Chișca s-a judecat cu instituția în două dosare: unul pentru indemnizația COVID-19, celălalt pentru instalarea GPS-ului în mașina de serviciu.

În 2020, Chișca a cerut o indemnizație de 16 mii de lei după ce s-a infectat cu COVID-19 la muncă și a făcut pneumonie. Președinta ANI, care putea iniția procedura pentru acordarea indemnizației din fondul de intervenție al Guvernului și asuma răspunderea că îmbolnăvirea avusese loc la serviciu, a refuzat să trimită Ministerului Finanțelor demersul necesar. A motivat că nu „a stabilit circumstanțele faptice” că se îmbolnăvise la muncă și i-a recomandat să depună singur cererea. Acesta a contestat refuzul în instanță.

Prima instanță a obligat ANI să emită actul necesar pentru acordarea indemnizației. Curtea de Apel a anulat decizia, argumentând că acesta s-ar fi putut infecta și în afara orelor de muncă. Faptul că simptomele apăruseră la serviciu nu era suficient și nu prezentase dovezi că și alți angajați ai ANI se infectaseră în aceeași perioadă. Curtea Supremă de Justiție a menținut această hotărâre.

Celălalt litigiu a început în 2021. Chișca a contestat instalarea GPS-ului și a camerelor video în mașina de serviciu. În octombrie 2019, președinta ANI dispusese montarea lor în mașinile instituției pentru „utilizarea eficientă și în interes de serviciu”. Chișca s-a opus, a trimis două note administrației și a refuzat să-și pună mașina la dispoziție. În 2020, a reclamat că echipamentele fuseseră instalate fără știrea și acordul său.

A sesizat poliția, care a ridicat echipamentul. Procurorul a refuzat pornirea urmăririi penale, considerând că fapta nu întrunea elementele unei infracțiuni. ANI a dispus însă reinstalarea GPS-ului. Ajuns în judecată, Chișca a susținut că ANI nu era înregistrată ca operator de date cu caracter personal pentru acest scop. Instituția și-a motivat acțiunile prin necesitatea administrării eficiente a bugetului și asigurării bunei guvernări.

Prima instanță a anulat dispoziția, argumentând că Chișca nu-și dăduse acordul, iar ANI nu era înregistrat ca operator de date cu caracter personal. În plus, monitorizarea îi afecta viața privată în timpul orelor de muncă și îi punea sub semnul întrebării integritatea, sugerând că ar putea folosi mașina de serviciu în alte scopuri. Curtea de Apel a menținut hotărârea.

În martie 2022, Consiliul de Integritate a propus suspendarea Rodicăi Antoci din funcția de președintă, după ce aceasta a fost recunoscută în calitate de bănuită într-un dosar de depășire a atribuțiilor de serviciu. Numită în funcție în 2017 de președintele de atunci Igor Dodon, Antoci și-a dat demisia. Dosarul ar fi pornit de la o sesizare a lui Chișca privind nereguli din perioada 2019-2021.

La peste un an de la numirea lui Chișca în funcția de președinte, inspectorul de integritate Ana Croitor l-a acuzat public de imixtiune în examinarea dosarelor. În 2024, a cerut în instanță obligarea Consiliului de Integritate să propună președintei Maia Sandu revocarea lui din funcție. Croitor examina de șase luni dosarul Elizavetei Iacub și îi solicitare explicații privind o diferență substanțială de avere și alte încălcări.

Drept răspuns, Iacub a cerut recuzarea inspectorului, iar Chișca a transmis solicitarea Consiliului, care a admis-o și a redistribuit dosarul altui inspector, fără să o audieze pe Croitor. Aceasta a considerat măsura abuzivă și lipsită de temei legal și a afirmat că a fost vizată și pentru alte decizii care nemulțumeau conducerea ANI. Prima instanță a declarat inadmisibilă acțiunea. Curtea de Apel a menținut decizia.

În 2026, Chișca deține un Mercedes-Benz GLE, evaluat la 29 de mii de euro, un teren de 0,05 ha în Trușeni și o încăpere de 108 m² în sectorul Buiucani, Chișinău. Soția sa deține un teren de 0,227 ha în Ocnița.

Copyright © 2019 Rise Moldova
Comunitate de jurnaliști, programatori și activiști.