Până a se implica în politică, avea imaginea unui prosper om de afaceri, inclusiv datorită imperiului economic moștenit de la tatăl său, Miron Șor. Centrul afacerilor îl constituia magazinele duty-free și preluarea imobilelor de la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova.

În aprilie-noiembrie 2014 Şor a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii, după ce, în urma unei rocade financiare, statul pierduse statutul de acţionar majoritar. Pe lângă implicațiile la BEM, Şor a controlat mai mulți acţionari ai Băncii Sociale şi Unibank, conform Raportului Kroll 1. Acest lucru i-a permis să fie partaș al „Jafului secolului” - schemă prin care, în perioada 2012 -2014, din cele trei bănci au fost scoși în off-shore 13,7 miliarde de lei.

În timp ce se afla în arest și era anchetat de procurori în dosarul „Jaful secolului”, fiind învinuit de escrocherie și spălare de bani, în mai 2015 Șor a fost înregistrat în cursa electorală pentru funcția de primar al orașului Orhei din partea Mișcării social-politice Ravnopravie, redenumită mai târziu în Partidul Șor. Acest lucru i-a permis să scape de arestul la domiciliu și să se implice în campanie. Într-un final Șor a câștigat detașat fotoliul de primar al orașului Orhei.

În cadrul anchetei penale Șor a depus un autodenunț în care a menționat că, în schimbul unor servicii, i-a dat fostului premier, liberal-democratul Vladimir Filat, 250 de milioane USD. Autodenunțul i-a adus într-un final lui Filat o condamnare cu executare de nouă ani de închisoare.

Un alt denunț depus de Șor îl vizează pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. În declarațiile date procurorilor Șor a susținut că Platon, care îi era un vechi cunoscut, l-a convins prin înșelăciune ca în 2014, când era la cârma BEM, să ia prin intermediul firmelor sale trei împrumuturi în sumă de 48 de milioane de euro. Peste trei zile de la mărturiile lui Șor, Platon a fost arestat în Kiev, Ucraina, fiind ulterior extrădat autorităților Republicii Moldova care l-au acuzat de implicare în "Jaful secolului" și l-au condamnat definitiv la 18 de ani de pușcărie.

Pe 21 iunie 2017, Șor însuși a fost condamnat în primă instanță la șapte ani și șase luni de închisoare, pentru spălare de bani și cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere în același dosar "Jaful secolului". Însă din moment ce sentința nu este executorie, Șor s-a înscris în cursa pentru parlamentarele din februarie 2019 și chiar a primit un certificat de integritate eliberat de Autoritatea Națională de Integritate.

La parlamentare a candidat pe Circumscripția uninominală nr. 18 - mun. Orhei, unde a câștigat detașat. În legislativ a devenit președintele fracțiunii partidului care îi poartă numele. Dar după ce noua alianță dintre socialiști și deputații Blocului ACUM a numit conducerea Parlamentului și a investit executivul în frunte cu Maia Sandu, debarcând astfel democrații de la guvernare, Șor a fugit din Republica Moldova.

Ulterior, procuratura a anunțat că acesta “a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”, iar Curtea de Apel Cahul, instanță care examinează dosarul de escrocherie şi spălare de bani în care Șor este acuzat, a emis un mandat de arest pe numele lui și l-a anunțat în căutare.

La începutul anului 2020, Comisia juridică, numiri și imunități a analizat activitatea deputatului Ilan Șor și a decis să-l lase fără salariu de deputat din motivul absenței nemotivate de la ședințele Parlamentului. Astfel, pe parcursul anului 2020, Ilan Șor a ridicat un salariu de doar 3.485 de lei și o indemnizație de 1.625 de lei.

Asta nu l-a împiedicat să candideze și la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, primul în lista Partidului ȘOR, păstrându-și, astfel, fotoliul de deputat în noul Legislativ de la Chișinău.