Vladislav Guzic și-a început activitatea ca procuror în 2008, în Procuratura raionului Hâncești, continuând apoi la Procuratura mun. Chișinău. A avansat, în 2017, în funcția de adjunct al procurorului șef, apoi procuror șef-interimar la Procuratura din Căușeni, iar în mai 2020 a fost numit, prin concurs, procuror-șef al Procuraturii raionului Ștefan Vodă, pe un termen de cinci ani.

Vladislav Guzic se regăsește în lista persoanelor responsabile de condamnarea Moldovei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

În 2009, când deținea funcția de procuror în Procuratura mun. Chișinău, a fost procuror în cazul unui bărbat acuzat de fabricare și punere în circulație a banilor falși. Guzic a cerut prelungirea arestului preventiv repetat până la finele urmăririi penale și a procesului judiciar, ajungându-se, în cele din urmă, la 29 de luni de arest preventiv. În 2016, CtEDO a constatat că detenția a fost excesiv de lungă și nu s-a bazat pe motive suficiente și relevante.

În 2012, când Guzic ocupa funcția de procuror în Procuratura Chișinău, Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor i-a aplicat pedeapsa disciplinară - mustrare. S-a întâmplat după ce Guzic a tergiversat executarea unei ordonanțe a Procurorului General mai bine de o lună.

Ordonanța se referea la retragerea unei cauze penale investigate și încetate de Guzic din motivul lipsei elementelor infracțiunii de la Procuratura mun. Chișinău și transmiterea ei, tot de către Guzic, la Procuratura Anticorupție, pentru continuarea urmăririi penale.

Urmărirea penală încetată de Guzic era într-un caz de contrabandă cu persoane neidentificate cu funcții de răspundere din cadrul a două companii (Grupul de Companii Sava SRL și ÎS Moldvama Grup), precum și din cadrul subdiviziunilor Serviciului Vamal.

În 2013, când era procuror în Procuratura Chișinău, Guzic a fost recunoscut iarăși vinovat de Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor de îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, fiindu-i aplicată pedeapsa disciplinară - avertisment. Pedeapsa a venit în urma unui control de serviciu care a constatat că, într-o cauză penală de evaziune fiscală și spălare de bani comise de factorii de decizie ai Deghest SRL, în care Guzic era desemnat conducător al urmării penale, nu au fost întreprinse toate măsurile prevăzute de lege pentru investigarea probelor, iar organul de urmărire penală, sub conducerea lui Guzic, nu a respectat termenul rezonabil de urmărire penală.

Mai exact, timp de un an, Guzic a efectuat doar trei acțiuni de urmărire penală: a interceptat convorbiri telefonice, a examinat CD-urile cu expunerea stenografică a convorbirilor telefonice, expediindu-le experților pentru reproducerea și expunerea stenografică a convorbirilor telefonice abia peste patru luni după încheierea interceptărilor, și nu a efectuat nicio percheziție din cele 13 care au fost autorizate de judecător.

Guzic a explicat membrilor Consiliului că termenul prelungit de investigare a avut loc din cauza acțiunilor operative îndelungate ale ofițerilor Ministerului de Interne, iar perchezițiile nu au fost efectuate deoarece, la acel moment, era riscul să nu fie depistate obiectele căutate.

De cealaltă parte, Consiliul a hotărât că Guzic, fiind desemnat conducător al urmăririi penale, nu a reacționat și nu a sesizat conducerea Ministerului de Interne despre inacțiunile, fie acțiunile îndelungate, incerte ale ofițerilor membri ai grupului de urmărire penală.

În 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procuraturii Generale acordarea lui Guzic gradului de consilier juridic de rangul II, cu o treaptă mai înaltă decât prevedea atunci funcția sa de procuror, pentru exercitarea exemplară a atribuțiilor de serviciu.

În aprilie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a emis un act de constatare prin care a depistat o diferență dintre veniturile, cheltuielile și averea dobândită de Guzic, în perioada 2012-2021, în valoare de aproape 1 milion de lei.

Guzic a precizat că mai multe calcule nu au fost făcute corect de inspectorul de integritate, iar suma calculată ca diferență a fost luată de fapt în credit de la bancă, pentru a-și cumpăra un imobil de la socri. După noi calcule, inspectorul de integritate a calculat o diferență de peste 250 de mii de lei între veniturile și cheltuielile din perioada 2016-2021, iar cauza a fost trimisă în judecată. În cazul în care, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi constatată averea sa nejustificată, Guzic va fi decăzut din funcția de procuror șef și nu va putea ocupa o funcție publică timp de trei ani.