Este general-maior de poliție și fost ministru de Interne. Potrivit CV-ului oficial, și-a început cariera în funcția de inspector și, ulterior, cea de procuror în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, iar până în 1997, când a fost parașutat în funcția de prim-viceministru și ulterior în cea de ministru de Interne, a lucrat consilier la Ambasada Republicii Moldova în Belarus.
În anul 2001 este ales pentru prima dată în funcția de deputat, candidând pe listele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), formațiune alături de care și-a menținut fotoliul de ales al poporului în trei legislaturi: în perioadele 2001-2002 și 2005-2009, apoi în 2009-2014. Între timp, este ales președinte al „Moldova Unită – Единая Молдова”, partid care în 2013, de rând cu alte formațiuni politice, s-a alăturat Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), creând Consiliul Coordonator Comun. Respectiv, la alegerile din 2014, având sprijinul PSRM, deși nu era membru de partid, își păstrează locul în parlament.
Deja la alegerile parlamentare din 2019, numele lui se regăsește în lista PSRM pe circumscripția națională, Țurcan figurând și ca membru PSRM. Astfel, Vladimir Țurcan a devenit unul dintre cei mai longevivi deputați din Legislativul de la Chișinău, cu o întrerupere de trei ani, în perioada 2002-2005, când a renunțat la fotoliul de deputat pentru cel de ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă.
Pe 16 august 2019, după aproape jumătate de an de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în urma cărora Țurcan și-a păstrat fotoliul de deputat socialist, acesta a fost ales de Legislativ în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Peste doar trei zile a fost ales președinte al Curții Constituționale. Este demis, prin vot de neîncredere, în data de 23 aprilie 2020.
Deși din 1993 a deținut doar funcții publice, iar soția sa nu a avut în ultimii ani vreun venit salarial, așa cum el însuși menționează în declarațiile de avere, familia Țurcan deține în proprietate o casă de peste 300 de metri pătrați și trei apartamente. Iar în 2015, Țurcan a intrat în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI), pe atunci Comisia Națională de Integritate (CNI), care a constatat că el nu a declarat o casă de 66 de metri pătrați și venituri obținute din depozite bancare. Actul de constatare a fost semnat în 2016, iar membrii comisiei au decis „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenţionate a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii”. Cu toate acestea, locuința respectivă așa și nu a fost inclusă ulterior în declarațiile de avere ale demnitarului, nici la categoria bunuri imobile deținute, nici la cea a veniturilor obținute din înstrăinarea proprietății.