Este jurist de profesie, absolvind Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România. Tot la Iași a început să-și construiască o carieră în domeniul afacerilor, fiind, între anii 1994-1998, director general la RoMold Trading SRL și președinte al Consiliului administrativ al Dosoftei SA. Între timp revine în Republica Moldova și este numit în funcția de director general al Departamentului Privatizare și Administrare a Proprietății de Stat, după care îndeplinește funcția de ministru de stat în Guvernul condus de Ion Sturza, însă pleacă din funcție după opt luni și revine în afaceri.

În 2005 obține un mandat de deputat, după ce candidează pe lista Blocului electoral Moldova Democrată, în calitate de reprezentant al Partidului Democrat din Moldova (PDM). Doi ani mai târziu părăsește rândurile PDM și fondează Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), al cărui președinte este ales.

PLDM îl aduce, în 2009, în fotoliul de deputat. În septembrie același an devine prim-ministru, funcție din care este demis după trei ani și șase luni. În CV-ul publicat pe site-ul personal, Filat scrie că a fost demis „în urma unei crize politice” generate de vânătoarea din Pădurea Domnească la care au participat judecători și procurori, inclusiv procurorul general, și care s-a soldat cu uciderea unui om de afaceri din Chișinău.

De fapt, Guvernul condus de Filat a fost demis de Parlament, printr-o moțiune de cenzură, pentru că „a devenit unul corupt, captiv, şantajabil, care acţionează împotriva intereselor ţări”. Hotărârea deputaților de atunci a creat un precedent în istoria Republicii Moldova, după ce Curtea Constituțională a decis că un prim-ministru demis pentru suspiciuni de corupţie se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile într-un nou mandat.

În urma alegerilor din noiembrie 2014, Filat ajunge din nou deputat, însă la 15 octombrie 2015 Parlamentul îi ridică imunitatea, în urma unei solicitări a procurorului general de atunci, Corneliu Gurin. În aceeași zi, Filat este reținut și plasat în arest, fiind suspectat că, în perioada când deţinea funcţia de prim-ministru, ar fi primit de la afaceristul Ilan Șor mijloace financiare şi bunuri în sumă de 250 de milioane de dolari, în schimbul diferitor servicii.

După un proces care a avut loc cu ușile închise, timp în care a fost deținut în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, în iunie 2016 este recunoscut vinovat de magistrații Judecătoriei sect. Buiucani, condamnat la 9 ani de închisoare și amendat cu 60 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice pe un termen de 5 ani, fiindu-i retrasă și distincţia de stat „Ordinul Republicii”. Decizia respectivă a fost menținută ulterior și de instanța de Apel, și de cea Supremă, care și-a spus ultimul cuvânt în decembrie 2017.

De asemenea, prin sentința Judecătoriei sect. Buiucani, lui Filat i-a fost aplicată măsura de siguranţă sub formă de confiscare specială asupra bunurilor deținute, în valoare totală de peste 795 milioane de lei. Printre acestea se numărau automobile de lux, terenuri și case de locuit, precum acțiunile pe care le deținea în societăți comerciale.

Între timp, prima soție a fostului premier, Sanda Filat, devenită Diviricean, s-a adresat în instanță și a cerut partajarea averii. Se întâmpla în mai 2016, la patru ani de la divorț și cu o lună înainte ca Judecătoria sect. Buiucani să-l condamne pe Vladimir Filat și să-i aplice confiscarea specială a bunurilor.

Astfel, ca urmare a cererii Sandei Diviricean, instanța de judecată a hotărât să-i transmită în proprietate mai multe bunuri. Este vorba de un teren de pe str. Mitropolit Gurie Grosu din Chișinău și construcțiile de pe acesta (o casă, două garaje și o construcție accesorie, cu suprafața totală de aproape 270 de metri pătrați), totul evaluat oficial la 4,6 milioane de lei. Această mișcare i-a făcut pe oamenii legii să scoată sechestrul aplicat pe imobile încă în octombrie 2015, la câteva zile de la reținerea lui Vladimir Filat.

Mai mult, în proprietatea Sandei Diviricean a trecut și 48% din acțiunile Kapital Invest Company SA din România, firmă de la care, în perioada 2012-2015, Vladimir Filat a încasat dividende de peste 25 de milioane de lei. Până la partajarea averii, fosta soție a lui Filat deținea doar 0,48% din acțiuni.

În timp ce se afla în spatele gratiilor, Filat a depus două plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Una în 2015 - pentru încălcarea condițiilor de detenție din Penitenciarul 13, reținerea și arestarea ilegală, și alta în 2017 - pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la respectarea vieții private și de familie și dreptul la un remediu efectiv și dreptul la alegeri libere. În martie 2019, CtEDO i-a respins prima cerere, pe partea ce ține de condițiile de detenție, sugerându-i să apeleze la un nou remediu național preventiv și compensatoriu, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, și în baza căruia un deținut poate solicita reducerea termenului de privare de libertate.

Ulterior, Filat s-a plâns în instanțele naționale de condițiile de detenție. Astfel, la 30 iulie 2019, Judecătoria Chișinău, cu sediul Ciocana, a decis să-i reducă pedeapsa cu 3 zile pentru fiecare 10 zile petrecute după gratii. Respectiv, i-au tăiat 1 an, 11 luni și 10 zile din termenul inițial de 9 ani de pușcărie.

În decembrie 2019, după ce a stat la răcoare patru ani și două luni, Judecătoria Chișinău a decis să-l elibereze condiționat înainte de termen - o procedură ce poate fi aplicată deținuților după executarea a două treimi din pedeapsă. Doar că, după ce cazul lui a fost intens mediatizat, stârnind controverse publice, administrația Penitenciarului nr. 13 a atacat la Curtea de Apel Chișinău decizia prin care Vlad Filat a fost eliberat înainte de termen. La 29 ianuarie 2020, magistrații de la Apel au respins recursul, hotărârea fiind definitivă.

Deși Filat a rămas în libertate, el continuă să fie anchetat penal într-un alt dosar pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari.

În august 2020, la cel de-al nouălea congres extraordinar al PLDM, Vladimir Filat a fost reales în funcția de președinte al partidului pe care l-a fondat în urmă cu 13 ani. N-a durat însă mult, pentru că, la 28 aprilie 2021, la ședința Consiliului Național Politic al partidului, Filat își prezintă demisia și pleacă de la cârma formațiunii.

Între timp câștigă la CtEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, Republica Moldova fiind obligată să-i plătească daune morale în valoare de 7.500 de euro, și cere Curții Supreme de Justiție să-i revizuiască „Dosarul mitei de la Șor”. În iulie 2023 revine în fruntea PLDM.

La alegerile prezidențiale din 2024, Filat și-a exprimat intenția de a candida din partea formațiunii, însă a acuzat că nu a fost înscris în cursa electorală din cauză că statul nu a executat decizia CtEDO.