Igor Dodon face politică din anul 2006. În perioada guvernării comuniste a fost prim-viceprim-ministru și ministru al Economiei. În 2009 s-a ales cu un fotoliu de deputat completând rândurile Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) din Parlament, în frunte cu Vladimir Voronin. În 2011, s-a desprins de comuniști pentru a preluat conducerea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

În 2016 a fost ales președinte al Republicii Moldova, șefia partidului fiindu-i încredințată Zinaidei Greceanîi, pe vremuri și ea un nume greu în PCRM, care din 2019 conduce ședințele Legislativului. În calitate de șef de stat face vizite frecvente la Moscova și promovează deschis o politică pro-rusă, pledând pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. A fost suspendat din funcție temporar în repetate rânduri de către Parlament, după ce a refuzat să promulge unele legi.

În cursa electorală pentru un nou mandat de președinte, oficial, Igor Dodon este candidat independent, însă se bucură în continuare de susținerea PSRM - partid cu cele mai multe mandate de deputat în Legislativul de la Chișinău. Ajunge în turul doi împreună cu Maia Sandu, candidata PAS. Pierde alegerile cu o diferență de 15,44% din voturi.

Revine în Parlament, în funcția de deputat, după alegerile anticipate din 11 iulie 2021 pe lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Dar nu stă mult, pentru că în luna octombrie al aceluiași an își depune mandatul.

RISE Moldova a analizat agenda întâlnirilor pe care Igor Dodon a salvat-o într-un telefon BlackBerry de care s-a folosit până la mijlocul anului 2017 și prezintă, în premieră, dovezi ale interacțiunii lui Dodon cu reprezentanții mașinăriei ruse de propagandă și strategii politice. Informațiile se conțin în proiectul de investigație #Kremlinovici, realizat în colaborare cu Centrul „Досье”.

„Kremlinovici” este, de fapt, numele de utilizator pe care Dodon l-a folosit în discuții cu funcționari și politicieni moldoveni, prin intermediul unei aplicații criptate.

Ancheta RISE Moldova scoate la iveală și faptul că, pe durata lungii sale cariere politice, deputatul, iar ulterior președintele Igor Dodon, era coordonat de așa-numita „subdiviziune moldovenească” de la Kremlin – structură cu care el, dar și alți politicieni din Republica Moldova, țineau legătura prin intermediari sau chiar direct. Iar deplasările la Moscova erau la ordinea zilei. Doar în 2016 – anul în care a fost ales președinte al Republicii Moldova, Dodon a luat avionul spre capitala rusă de cel puțin 10 ori.

Familia Dodon deține în proprietate o casă de peste 400 metri pătrați, care valorează peste 2 milioane de lei. Mai mult de jumătate din venitul familiei pentru anul preelectoral 2019 este contribuția Primei Doamne, Galina Dodon, care are un salariu aproape dublu. Cei circa 400 mii de lei anual, Galina Dodon le-a încasat de la Exclusiv Media SRL - o companie conectată strâns de membri ai PSRM și despre care RISE Moldova a scris că a fost implicată în “Operațiunea rusească Bahamas” - prin care bani din offshore au intrat pe conturile mai multor membri și sponsori ai PSRM la doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din 2016, care l-au propulsat pe Igor Dodon în funcția de președinte al Republicii Moldova.

După ce la sfârșitul anului 2021 Igor Dodon s-a retras din Parlament, el a trecut la „întreținerea” unei asociații obștești finanțate de oameni de afaceri apropiați Kremlinului.

O anchetă RISE Moldova în parteneriat cu Centrul „Dossier”, a scos la iveală șase transferuri bancare din Rusia destinate asociației obștești din Moldova condusă de fostul președinte socialist. Însumate, e vorba de peste 20 de milioane de ruble, echivalentul a circa 5 milioane de lei sau aproximativ 300 de mii de dolari.

Este vorba de Asociația Obștească „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă” (UAMR, la care cofondator apare «Delovaia Rossia», iar administrator (președinte) și beneficiar – Igor Dodon.

Liderul socialist figurează în mai multe dosare penale: de la corupţie pasivă la depășirea atribuțiilor de serviciu. Unul dintre cele mai cunoscute este aşa-numitul dosar “Kuliok”, ce provine de la denumirea rusească a unei pungi de plastic.

În mai 2020, deputatul Iurie Reniță prezenta în cadrul unui briefing de presă un video de la o întâlnire din iunie 2019 la sediul Partidului Democrat din Moldova (PDM) dintre Igor Dodon, în mandatul său de președinte, cu fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc (fugit între timp din țară) și Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Plahotniuc.

Oligarhul îi dădea o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani, în timp ce Dodon îi întreabă: „Iar umblați cu culioașili?”. Dodon nu a negat existența întâlnirii, dar a insistat că el s-a prefăcut că are o relație de colaborare cu Plahotniuc până în momentul în care fi putut acționa și scoate țara din captivitatea lui, iar înregistrările video ar fi fost manipulatorii.

Procuratura Generală a declarat inițial că Reniță nu a depus nici un denunț și că nu se poate autosesiza legal în baza imaginilor scurse pentru că nu cunoaște cât de veridice sunt și în ce circumstanțe au fost făcute. Mai târziu, fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, a susținut că este convins că acolo erau bani, dar nu poate demonstra asta. „Dar una e ce cred eu și alta ce dovezi avem”.

La câteva zile, un alt video înregistrat la aceeași întâlnire cu Plahotniuc îl arăta pe Dodon că îi recunoaște că ia bani de la ruși pentru finanțarea Partidului Socialiștilor.

Procuratura Anticorupție s-a autosesizat inițial după publicarea imaginilor, iar peste o lună a dispus neînceperea urmăririi penale pe acest caz. La 19 octombrie 2021, Dodon a renunțat la mandatul său de deputat printr-o cerere de demisie. Iar un an mai târziu, Autoritatea Națională de Integritate a constatat o diferență de peste 1 milion de lei dintre averea și veniturile sale obținute în 2017-2019.

În mai 2022, la jumătate de an de la reținerea și suspendarea lui Stoianoglo din fruntea Procuraturii, pe numele lui Dodon a fost pornit totuși un dosar penal, fiind acuzat în dosarul „Kuliok” de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale în perioada exercitării mandatului de președinte.

A fost învinuit că a pretins și acceptat de la 600 de mii până la 1 milion dolari pentru achitarea salariilor din partid, că negocia în calitate de președinte cu reprezentanți din Rusia privind crearea unei coaliții de guvernare între PDM și PSRM, inclusiv modul de distribuire a funcțiilor de miniștri în noul Guvern dar și liberarea de răspundere penală a lui Plahotniuc în Rusia.

La 24 mai 2022, Dodon a fost reținut după ce procurorii anticorupție au efectuat mai multe percheziții la Sadova, casa părintească și a lui Dodon din Chișinău, la baza de odihnă din Sadova, la Molovata, pe malul Nistrului, la sediul fundațiilor fostului președinte socialist, inclusiv la sediul Uniunii de Afaceri Moldo-Rusă, unde Dodon era președinte.

În urma descinderilor, procurorii au depistat bunuri și bani de zeci de milioane de lei, dintre care o recipisă pe care era indicat că soția lui Igor Dodon a plătit în august 2021 25 de mii de euro cash drept arvună pentru utilaj de bucătărie - cam venitul total declarat al familiei în același an. Procurorii au pus sub sechestru o parte din bunuri.

Dodon a fost arestat la domiciliu șase luni și mai târziu obligat să nu părăsească țara până în iulie 2023.

În octombrie 2022, Procuratura Anticorupție a trimis dosarul pentru examinare Curții Supreme de Justiție, competentă să judece cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de Președintele Moldovei în prima instanță. Prezentarea probelor acuzării a durat mai bine de 2 ani din cauza schimbării componenței completelor de judecată de mai multe ori cauzate de demisia judecătorilor din cauza procedurii de vetting, mai multe cereri de recuzare din partea apărării și imposibilitatea asigurării prezenței martorilor în instanță.

La moment dosarul încă se judecă, examinându-se probele apărării care sunt constituite din peste 190 de persoane.

La șase ani distanță, în august 2025, Vladimir Voronin, coleg pe aceeași lista electorală a Blocului Patriotic a declarat într-o emisiune la TV8 despre suma exactă care i-ar fi fost transmisă lui Dodon - 860 de mii de euro. „Acest lucru mi l-a spus personal Plahotniuc. Eu am dat deja declarații procurorilor anticorupție despre asta”. A doua zi, Voronin și-a schimbat declarațiile, afirmând că totul a fost o glumă.

Din septembrie 2022, Dodon se judecă în prima instanță în dosarul Energocom, fiind acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu. Învinuirea se referă la acțiunile lui Dodon din perioada 2008-2009, când deținea funcția de ministru al economiei. Acesta este acuzat că în mai 2008 a semnat avizul care a favorizat încheierea de către directorul SA Energocom (100% - capital de stat) cu o companie străină din Ungaria a unui contract de procurare a energiei electrice pentru perioada mai 2008 - iunie 2009.

Deși Energocom avea deja negociate și încheiate două contracte cu furnizori la un preț mai mic cu 29%, a fost semnat contractul la un preț mai mare, ceea ce a dus la majorarea tarifelor la energie electrică și cauzarea unor daune statului în valoare de aproape 12 milioane de dolari (circa 124 milioane de lei), bani care ar fi ajuns ulterior pe conturile unor companii offshore.

În noiembrie 2022, Procuratura Anticorupție a făcut percheziții la sediul PSRM într-un alt capăt de acuzare privind falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului, falsificarea documentelor oficiale și spălare de bani în proporții deosebit de mari în perioada 2018-2020.

La început de 2023, Dodon a cerut judecătorilor CSJ dreptul de a părăsi Republica Moldova pentru un tratament de reabilitare post-Covid 19 a fiului său în România, confirmat printr-o prescripție medicală. În urma audierii medicului care ar fi semnat documentul s-a constatat că nu-i este cunoscut fiul lui Dodon și că ar fi aplicat ștampila pe trimiterea-extras la rugămintea unei colege care examinează mereu familia lui Dodon. La fel s-a constatat că toate procedurile indicate în certificatul medical puteau fi realizate în Moldova.

În cel de-al treilea dosar Igor Dodon, soția sa și medicul sunt acuzați de confecționarea, deținerea și folosirea unui document oficial fals.

În 2024, este ales din nou președinte al Partidului Socialiștilor, oferind deschis susținerea formațiunii pentru Alexandr Stoianoglo care a candidat independent la alegerile prezidențiale din același an.

Face echipă cu Partidul Comuniștilor în frunte cu Vladimir Voronin, Partidul Republican “Inima Moldovei” a Irinei Vlah și Partidul pentru Viitorul Moldovei condus de Vasile Tarlev într-un nou bloc electoral pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Este primul pe listă.

În perioada electorală, Dodon a venit cu o serie de promisiuni: de la soluționarea conflictului transnistrean unificând țara, la întoarcerea portului Giurgiulești în proprietatea statului, redeschiderea școlilor închise la punerea în aplicaţie a cotei de 50% pe raft al produselor locale.

Copyright © 2019 Rise Moldova
Comunitate de jurnaliști, programatori și activiști.

   Conexiuni