Și-a început cariera la fosta Școală rusă nr. 14 din mun. Chișinău, actualul Liceu Teoretic „Natalia Gheorghiu”, unde a predat geografia și unde a deținut funcții administrative de conducere: vicedirectoare și directoare.
Din 1999 până în 2007, în paralel cu activitatea pedagogică, Apostolova a ocupat un fotoliu în Consiliul Municipal Chișinău, făcând parte din fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Tot în 2007, a fost, timp de șapte luni, pretor interimar al sect. Rîșcani din capitală. În același an a fost decorată cu ordinul „Gloria Muncii” de președintele comunist Vladimir Voronin.
Numele Reghinei Apostolova a intrat în atenția opiniei publice în mai 2015, odată cu publicarea primului raport Kroll privind „Jaful secolului”. În documentul companiei internaționale de audit, Apostolova a apărut drept proprietara unui pachet de 4,75% de acțiuni la Unibank - una dintre cele trei bănci implicate în frauda bancară de 13,7 miliarde de lei, acțiuni pe care le-a cumpărat cu bani împrumutați de la două instituții financiare: una din Marea Britanie și alta din R. Moldova.
După alegerile locale din 2015, când Ilan Șor - unul dintre principalii suspecți în dosarul „Jaful secolului”, condamnat doi ani mai târziu, în primă instanță, la șapte ani și șase luni de închisoare -, a devenit primar de Orhei, Apostolova a fost numită în funcția de viceprimară a orașului. Între timp a devenit membră a Partidului ȘOR și a fost aleasă președintă a Organizației de Veterani a formațiunii.
La alegerile locale noi din 2018, a fost candidata Partidului ȘOR pentru fotoliul de primar general al mun. Chișinău, însă a fost eliminată din cursă după ce instanța de judecată a constatat că și-a finanțat campania electorală din surse financiare externe, lucru interzis de lege.
La parlamentarele din februarie 2019, Apostolova a fost aleasă deputată pe lista națională a Partidului ȘOR. Aceasta și-a încercat puterile și pe Circumscripția uninominală nr. 28 - Chișinău (sect. Rîșcani), dar s-a clasat abia pe locul 4, fiind devansată de candidatul socialiștilor, cel al Blocului electoral ACUM și cel al democraților.
La 16 septembrie 2019, la cererea procurorului general, deputata a rămas fără imunitate parlamentară și a fost reținută, în aceeași zi, de către ofițerii Centrului Național Anticorupție, fiind vizată în dosarul „Jaful secolului”. Ulterior, pe 25 septembrie 2019, deputata a fost plasată sub control judiciar.
În octombrie 2020, însă, Procuratura Anticorupție a anunțat despre decizia de a scoate de sub urmărire penală mai multe persoane, vizate în acest dosarul, printre care deputatele ȘOR - Marina Tauber și Reghina Apostolova: „În urma studierii minuțioase a probatoriului, Procuratura Anticorupție a ajuns la concluzia că faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate”.
La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Reghina Apostolova se regăsește pe poziția a cincea în lista candidaților Partidului Politic ȘOR și accede în noul Legislativ de la Chișinău.
Afiliere politică
Funcție privată
Funcție publică
Carieră
02.2019
Parlament
deputată ȘOR
07.2015
Primăria Orhei
2019
viceprimară
10.2007
Liceul Teoretic „Natalia Gheorghiu”
07.2015
profesoară de geografie
02.2007
Pretura sect. Rîșcani
10.2007
pretor interimar
1999
Consiliul Municipal Chișinău
2007
consilieră PCRM
09.1972
Școala medie rusă nr. 14/ Liceul Teoretic „Natalia Gheorghiu”
02.2007
profesoară de geografie, directoare adjunctă, directoare